Caiete de antropologie istorica. Oamenii si moartea în societatea romaneasca apare sub egida Seminarului de Antropologie Istorica din cadrul Catedrei de Istorie Moderna a Facultati de Istorie si Filosofie, Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Accentul cade pe o schimbare de paradigma; de la studiul documentelor prinse în structuri fixe, la o istorie a mentalitatilor capabila sa redea, prin mijlocire, starea de fapt a perioadei istorice analizate. Este vorba, asa cum anunta Toader Nicoara de „a apela la o istorie a mortii, alaturi de o istorie a dragostei, a milei, a cruzimii, ca si a bucuriei”.

Prima parte a revistei cuprinde o serie de studii care urmaresc sa plaseze fenomenul „mortii” în diferite contexte ale societatii romanesti; de la reprezentarea mortii în monumentele funerare, în        iconografie, testamente, celebrare, epitafuri, povesti (mitologii subiective), evul  mediu, etc. Imaginea mortii ca domeniu de interes stiintific pare sa capete o valoare pe care pana nu de mult nu a avut-o. Se poate observa în studiile de fata o anumita libertate a autorilor, care pot propune o interpretare, cu privire la efectele pe care moartea le aduce în domeniul vizat.

Astfel, Toader Nicoara analizeaza modul prin care moartea intra în domeniul de interes al istoricilor, cum istoria mentalitatilor si a imaginarului acapareaza acest nou sector si cum acesta este amorsat în mediile academice romanesti.

Nicolae Sabau ofera prin studiul de caz al plasticii funerare transilvanene schimbarea de atitudine în fata ireversibilului moment al mortii. În acelasi timp, reprezentarea Ireprezentabilului, cum o numeste Cristina Bogdan, scoate în evidenta problema reprezentarii artistice a acestui eveniment tragic si dureros. Accentul cade, din nou, pe aspectele mentalitatilor si imaginarului în spatiul Tarii Romanesti în secolele XVIII-XIX.

Ildiko Horn descrie programul de editare al testamentelor Transilvane din perioada premoderna, pentru a reda, cu maxima acuitate, relatiile care se stabileau între copii si parinti, între sot si sotie, etc.  În aceiasi nota Nicolae Marin analizeaza testamentele din Oltenia premoderna si moderna pentru a putea descrie reprezentarile pe care o anumita epoca si le face, cum spuneam prin analiza indirecta, asupra mantuirii,  solidaritatii sociale etc.

Ligia Livada-Cadeschi si Laurentiu Vlad, analizeaza moartea sub aspect juridic si interferentele care se produc între cele doua. Astfel, putem observa: moartea ca delict, moartea ca pedeapsa si moartea inculpatului survenita pe parcursul procesului.

JSRI • No.9 Winter 2004 p.148

Sinuciderea ca gest suprem de violenta îndreptata împotriva persoanei însasi, analizata de Marius Rotar, pune în evidenta modul în care analiza istorica poate urmari modalitatile de percepere si explicatie a acestui fenomen.

În sfarsit, textele doamnelor Simona Nicoara si Adela Toplean descriu într-o maniera filosofica perspectiva pe care o deschide jertfa christica (Simona Nicoara) si influentele pe care aceasta le exercita asupra revolutiei franceze care printr-un soi de sincretism preia elementele necesare justificarii violentelor, iar Adela Topan analizeaza moartea în Evul Mediu dintr-o perspectiva teologica (teologie crestina), filosofica si nu în ultimul rand mistica, propunand ca si grila de lectura o abordare usor distincta numind-o istorie a reprezentarilor. Desi distinctia dintre mentalitate si reprezentare nu apare clar, totusi A. Topan recunoaste ca nu exista o diferenta calitativa ci una de forma.

Întregul ansamblu de texte valorizeaza analiza mortii ca eveniment important în structura societatii romanesti încercandu-se descifrarea mentalitatilor respectivei epoci. Accentul cade pe lamurirea imaginarului construit de reprezentarea mortii si a efectelor pe care aceasta le exercita asupra vieti cotidiene. Este interesant de vazut cum un fenomen, care pana nu de mult era considerat marginal, care nu poate fi cunoscut de noi cei vii decat prin mijlocire întrucat  accesul direct rupe - din pacate - orice posibilitate de analiza,  influenteaza domeniile cele mai concrete ale unei societati.

Ultima parte a revistei cuprinde o serie de recenzii si noi aparitii editoriale care nuanteaza aceasta noua orientare a analizelor istorice înspre o abordare din perspectiva mentalitatilor si imaginarului.

Desi se moare de la începutul lumii, acest fapt a fost considerat marginal, lipsit de importanta si de cele mai multe ori tabu. Înca un motiv sa aducem alese aprecieri pentru o revista de studii care are o tema atat de incitanta.

JSRI • No.9 Winter 2004 p.149

JSRI • No. 9/Winter 2004