Aceasta carte are o tema de mare actualitate, sau cel putin mie mi se pare foarte actuala din cauza catorva motive importante[1]. Ma marginesc aici si acum la aceasta carte desi cunosc si teza de doctorat din care a rezultat o excelenta carte care pune în conjunctie limba si logicitatea. În ambele carti m-a interesat foarte mult continutul de idei si în numele acelui continut, am îndraznit sa ma avant în prezentarea acestei carti, ceea ce, trebuie sa recunosc, e o dificultate pentru mine pentru ca a trecut multa vreme de cînd mi-am încercat capacitatile logice, ca student, în contextul cursurilor si examenelor si m-am temut ca lectura va fi un test de logica într-adevar solicitant. Partea de logica formala, prezenta în aceasta carte, este însa strict limitata la ceea ce este necesar, nu este în exces si este foarte clar prezentata, asa cum trebuie sa fie într-o carte, pe care oricine din publicul larg o poate citi.

Sa va explic de ce cred ca este foarte importanta si tema si cartea: În contextul logicii se întampla acest lucru cred, este o miscare pulsatila, adica o miscare care

JSRI • No.7 Spring 2004 p. 226

oscileaza între formalizare excesiva si tendinta de a aborda ceea ce este de abordat logic concret, tendinta de aplicare. În cele ce urmeaza, am sa încerc sa explic sensul în care, autorul gandeste, relatia dintre societate si logicitate si sensul în care gandeste logica, ca disciplina aplicativa. Ma marginesc sa parcurg ideile acestei carti, idei care mi se par si importante si interesante din perspectiva aceasta a unei logici care doreste sa se aplice, a unei logici care merge într-o tendinta pulsatila contrara formalismului în care logica a excelat. Logica pe care noi o cunosteam, era logica care tindea tot mai mult sa se formalizeze. Logica pe care domnul profesor Gal ne-o propune, este o logica care vrea sa revina la viata, vrea sa devina cumva aplicativa. Acuma lucrurile sunt un pic mai complete si mai complexe. E un text din care as dori sa citez pe urmele lui Kurt Goedel, care gandeste cat de paradoxala poate deveni formalizarea si care ne îngaduie sa spunem ca: “Nici un sistem nu va putea cuprinde în sine toate adevarurile”. Directia aceasta aplicativa pe care, domnul profesor Gal o initiaza cu aceasta carte mi se pare foarte importanta, pentru ca merge împotriva formalismelor.

Dati-mi voie sa examinez cateva dintre ideile prezente în carte. Mai întai de toate titlul: Societete si Logicitate, trebuie sa ne imaginam din perspectiva paradoxului pe care l-am citat, societatea seamana cu un fel de biscuite si logicitatea seamana cu ceaiul si societate si logicitate nu înseamna de fapt ca toata societatea devine logica. Înseamna ca ea poate fi infuzata cu logicitatea, acesta este sensul aplicativitatii logicii, ca diferite domenii, diferite aspecte ale vietii noastre pot fi infuzate cu logicitate. Biscuitele ramane biscuite, dar este patruns de ceaiul tare al logicii. Cartea mi se pare suplimentar interesanta pentru ca atunci cand scrii o carte precum este teza de doctorat, atunci orientarea este omogena, efortul si intentia ta sunt oarecum unitare si coerente. E foarte greu sa-ti dai seama cum gandeste un om daca îi citesti doar o singura carte, putem folosi si în acest sens formula ca: “ma tem de omul unei singure carti”, e foarte greu de descoperit cum este. În schimb aceasta carte, care este un fel de culegere de texte, publicate, prezentate cu diferite ocazii de domnul profesor  Gal, ne ofera ocazii diferite în care aceeasi atitudine logica se manifesta, contextele sunt diferite, deci aici exista o contextualizare si atunci cu atat este mai relevant felul în care el îsi prezinta ideile sau care este tendinta lui adevarata în directia aplicativitatii. Îmi place foarte mult sa descopar ca are un obiect predilect de analiza, acesta a fost unul dintre motivele interesului; am si dat ca bibliografie cartea domnului profesor din acest motiv, interesul lui pentru proverbe. Mi se pare pentru un logician, extrem de interesant si ilustrativ în ceea ce priveste logica aplicata, acest interes pentru proverbe si ele nu apar doar într-un loc sau altul. Chiar atunci cand vrea sa foloseasca exemple didactice pentru a-si ilustra ideile, adesea domnul profesor recurge la astfel de proverbe care sunt instrumente de comunicare si interpretare. Exista înca o linie pe care as vrea sa o desprindem si pe care vreau sa o folosesc la “crosetat”, aceasta linie rezulta dintr-un citat pe care tot asa l-am ales, el suna asa: “proverbele ofera solutii si poate, resemnare, si nu eficienta”.

JSRI • No.7 Spring 2004 p. 227

Un alt obiect predilect de analiza, pe langa proverbe, sunt si modurile de gandire. Îmi place aceasta formula a modurilor de gandire si regasesc aici o preocupare comuna care priveste diversitatea moderna. Exista  un pasaj foarte bun care spune ca, aceasta diversitate moderna, aceasta pluralizare a diversitatilor moderne, este cea care conduce la comunicare si în cele din urma la inventia sau invocatia  alteritatii. Modurile de gandire reprezinta din nou o maniera concreta în care logica se cere aplicata în aceasta infuzie între logica si societate pe care o descriam înainte.

Exista în aceasta carte si asta este ceea ce suplimentar o face interesanta, exista o anumita formula de întelepciune. Cu filozofia se întampla ceea ce s-a întamplat si cu logica - a devenit metafizica, i-a placut sa se retraga într-un “turn de fildes”, sa devina hiperabstracta în limbaj si foarte departe de ceea ce este realitatea temandu-se de un fel de murdarie. Or, adevarul este ca si filozofia si logica prima ca forme efective ale întelepciunii erau legate de viata cetateanului grec din cetatea greaca. Aceasta carte este de asemenea legata de viata noastra, de viata noastra din acest oras chiar si în formula în care se petrece ea, cu toate detaliile ei concrete. Ca sa revin, sa fac un fel de miscare dubla, voi trece imediat la Goedel cu o alta formula care mi se pare foarte înteleapta si care deriva efectiv din acest paradox goedel-ian si care as pune-o alaturi de celelalte citate, înainte fata de proverbe, sa vedeti ce deductie scoate aplicand paradoxul goedelian domnul profesor Gal Laszlo, el spune: ”nici o societate nu poate realiza binele tuturor ”, aceasta este o fraza efectiv filozofica scoasa dintr-un paradox logic si e unul dintre acele semne pe care le indicam ale întelepciunii. Asta este ceea ce îmi place sa regasesc în aceasta carte, este foarte interesant sa vezi la un logician, pana unde merge cu aplicarea paradoxului goedelian, admitand si aici interesul nostru pentru proverbe ar trebui sa fie similar, al meu din partea hermeneuticii sau semnificatiei, a dansului din partea logicii, merge pana acolo încat observa ca exista o pretentie de universalitate a acestor proverbe si ca aceasta pretentie de universalitate a proverbelor implica caracterul lor contradictoriu. Ceea ce este realitatea proverbelor, la fel ca si societatea care nu poate realiza binele tuturor, nici proverbele nu pot realiza un sistem logic strict coerent pe contradictoriu.

Am trecut cu mult interes, dar pot vorbi mai putin de schitele de istorie a logicii. Îmi era cunoscut Apacai Csere Ianos, m-a interesat foarte mult studiul despre Bohm Karoly, care îmi era mai putin cunoscut si va marturisesc ca ar trebui mai multa lume dintre noi sa-l citeasca, pentru o buna cunoastere reciproca. E o foarte subtila si buna prezentare si convine foarte mult unui dialog cultural autentic realizat aici în contextul transilvan. Mai este aici un set de idei în care ma simt foarte aproape de domnul profesor Gal Laszlo; este ideea pluralitatii logicii contemporane. Problema este daca exista mai multe logici sau exista o logica unitara care, desigur, atat pe orizontala cat si pe verticala cunoaste o dispersie. Înclin sa cred, asa cum într-un alt articol am vazut ca si domnul profesor Gal înclina sa creada ca exista mai degraba o pluralitate a logicilor contemporane.

JSRI • No.7 Spring 2004 p. 228

Ajungem în sfarsit la partea care mie mi se pare cea mai interesanta si anume la logica dialogului rational si la logica argumentarii juridice. Aceste parti sunt efectiv parti de logica aplicata si parti care leaga logica de ceea ce este teoretizarea dialogului si comunicarii în clipa de fata. Într-adevar, aceste texte dau masura stilului de gandire: logica aplicata pe care domnul Gal Laszlo vrea s-o promoveze si mi se pare de nivelul efectiv al ultimelor realizari occidentale, este la punct si este admirabil ca se poate înscrie pe o astfel de traiectorie de realizari de varf în ceea ce priveste partea aplicata a logicii.

Ultimul dintre textele acestei carti mi se pare foarte interesant si daca am început cu aspectul acesta teoretic, problematic si de formalizare, as vrea închei cu acest text care se numeste “Gratuitate, alternare si viitor “, pentru ca pune în discutie una dintre ideile nascute în scoala filozofica clujeana, aceea legata de problema gratuitatii si felul în care o trateaza, e felul întelept în care revede, reia pur si simplu ideea aplicativitatii, atat a logicii cat si a filozofiei. Observatia la adresa filozofiei cu care sunt de acord este ca: în întregul ei filozofia nu se poate aplica, ea poate crea doar un mediu de dialog civic, politic si social si ca aplicabile sunt teoriile luate bucata de bucata, în acest sens vorbim de o aplicativitate chiar si în logica. Domnul profesor Gal Laszlo se întalneste cu cele mai interesante si noi teorii care sustin ca ceea ce este cultura este implicat în schimburile de piata. Am putea vorbi într-un sens foarte larg despre economia bunurilor simbolice. Ceea ce sustine domnul  profesor Gal este aceasta: ca trebuie sa gandim produsele noastre culturale de aici înainte, fie ca suntem logicieni sau filozofi, în maniera în care piata ne propune sa le gandim. Adica gratuitatea nu mai are circulatia pe care o propunea profesorul D.D. Rosca alta data si noi trebuie sa ne înscriem în aceasta forma a comunicarii care este structura pietei. În ceea ce îl priveste pe autor, as vrea sa-l felicit, sa subliniez  la el ceea ce gasesc ca este adevaratul stil logic.

E o carte de mare transparenta, care are claritatea de cristal a logicii, dar fara sa aiba îndepartarea rece, cum au cristalele logice, de gheata. E o carte în care exista multa viata, într-adevar, si multa aplicabilitate, dar exista o structura logica impecabila foarte clara si asta este îndeosebi de apreciat; întreaga carte este nu numai o carte de logica, dar si o carte de filozofie care face de fapt ca ceea ce este stilul emfatic al metafizicii sa nu mai aiba circulatie.