Alexandru Isaic-Maniu

Abstract: If the access to education were conditioned only by the legislative aspects, there shouldn't show up any major differences regarding the educational level of different social categories (out of religious, ethnic or other characteristic perspective). But there are. And the present paper approaches them. Based on the official statistic information published by National Institute of Statistics, we intended to underline the existence or the absence of some connections between the educational variables (the last graduated school, level of school attended at present, illiteracy) and the religious or ethnic affiliation ones. The long term implications that derive from the presence of the educational gaps between different ethnic or religious groups may become sometimes difficult or quite impossible to predict. An appropriate example could be the recent violent riots in Paris' suburbs, from Germany or those from Chechnya, Turkey Kurdistan, Ireland etc

Potrivit articolului 32 din Constitutia României [6] dreptul la educatie este asigurat pentru toate categoriile sociale. Aspectul multicultural este reliefat si de posibilitatea minoritatilor nationale de a avea învatamânt în limba materna iar a grupurilor religioase de a organiza propriul învatamânt confesional. Aceste aspecte multiculturale sunt întarite de legea organica¹ ce reglementeaza sistemul educational. Astfel articolul 4 prevede respectarea drepturilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de opinii. Articolul 5 reconfirma faptul ca apartenenta la o categorie sociala nu trebuie influenteze în nici un fel accesul la toate nivelurile de învatamânt indiferent de nationalitate, rasa, sex apartenenta religioasa sau politica. Si articolele 12 si 104 întaresc statutul nediscriminator si bazat pe lipsa de xenofobie, rasism sau sovinism. Daca accesul la educatie ar fi influentat doar de reglementarile legislative nu ar trebui sa apara diferentieri în ceea ce priveste nivelul educational al

diverselor categorii sociale (fie ele structurate din punct de vedere al apartenentei religioase sau din cel al gruparii etnice). Eventualele diferentieri pot fi influentate de particularitati de tipul celei evidentiate în butada „crede si nu cerceta" - atât de utilizata pentru a pune la zid elementul religios în anii în care religia era considerata a fi „opiumul popoarelor"².

În cele ce urmeaza vom verifica daca aceste aspecte se regasesc în situatia din realitate reflectata de datele statistice. Pentru aceasta am utilizat informatii statistice culese cu ocazia ultimului recensamânt. Am folosit grupari combinate între diverse variabile. Pentru a întari concluziile analizei descriptive, am testat statistic diferentele/ asocierile cu ajutorul unor indicatori/ teste uzuale în cazul variabilelor masurate pe scalele nominale si/ sau ordinale (

, C, V si T)³

Ca sursa alternativa de informatie am utilizat caietele statistice bazate pe anchete exhaustive relativ la sistemul educational realizate de INS si publicate bianual.

Pentru început, semnalam o situatie existenta în tara noastra cu putine explicatii credibile. Este vorba despre corelarea între variabila nationalitate (etnie) si limba materna. Am putea prespupune ca cele doua variabile ar trebuie sa aiba aceeasi distributie. În realitate lucrurile nu stau asa. Valorile luate de testele si indicatorii statistici prezentati mai sus sunt extrem de ridicate. Acest lucru semnifica o puternica asociere.

Totusi, la analiza descriptiva a detaliului statistic prezentat în anexa 1, constatam câteva paradoxuri aparente. Astfel populatia care are limba materna limba
româna a fost cu aproape 337 mii persoane (aproximativ 1,5%) mai mare decât cel declarat de etnie româna. Si în cazul limbii maghiare exista un peste 12 mii persoane care s-au declarat de alta etnie decât cea corespunzatoare limbii materne.⁴. Cazuri în extrema cealalta sunt în cadrul etniei rrome (tigani). Mai putin jumatate dintre cei autodeclarati de etnie rroma (tigani) vorbesc limba rromani, un semn clar de erodare a identitatii culturale a persoanelor de etnia respectiva.

În tabelul 1 prezentam situatia populatiei, pe etnii, care urmeaza o institutie de învatamânt la recensamântul din 2002. Remarcam nivelul redus de acces al etniei rrome la educatia postgimnaziala. Valorile (calculate ca procent din totalul celor înscrisi în sistemul educational) fiind situate în jurul cifrei de 3% atât pentru nivelul liceal cât si pentru cel profesional si de ucenici (SAM) si cu valori putin mai mari de 0,5% pentru învatamântul superior. Aceasta în ciuda asigurarii unor locuri speciale pentru candidatii de aceasta etnie în învatamântul postgimnazial.

Tabel 1. Populatia de 6 ani şi peste, care urmează o institutie de învătământ, pe etnii

Nivel educa-tional Etnia	Superior de lungă durata	Superior de scurtă durată	Postliceal şi maiştri	Liceal	Profesional şi de ucenici SAM	Gimna- zial	Primar	Nede- clarată	Total
Români	497279	29203	52737	665803	203188	1221449	882626	59	3552344
Maghiari	25503	2020	5033	39519	13650	73834	55602	6	215167
Rromi (tigani)	447	45	75	2747	2552	43346	42148	1	91361
Ucraineni	595	56	33	1347	889	4220	3862	1	11003
Germani	1436	80	37	1666	410	2476	1686	1	7792
Ruşi-Lipoveni	542	25	43	904	335	2015	1291	0	5155
Turci	305	28	29	495	142	1799	1628	0	4426
Tătari	710	73	53	1037	186	1376	766	0	4201
Sârbi	625	31	40	654	149	843	687	0	3029
Slovaci	222	27	37	538	152	972	801	0	2749
Altele	4672	67	266	1691	370	2156	2032	1	11255
Total	532336	31655	58383	716401	222023	1354486	993129	69	3908482

Din punct de vedere al asocierii dintre cele doua variabile, desi semnificativa statistic, valorile ce masoara intensitatea dependentei înregistreaza un nivel redus.

Din aceste considerente am reorganizat informatia considerând pentru variabila etnie doua cazuri (rroma si non-rroma) refacând procedura de testare statistica. Informatia astfel rezultata este prezentata în tabelul 2.

Tabel 2. Populaţia rromă şi non-rromă de 6 ani şi peste, ce urmează o instituţie de învăţământ

Sursa de date: Rearanjare a datelor primare efectuată de autori pe baza informaţiei INS [2]

Acest nou mod de organizare a informatiei statistice nu a condus la cresteri ale valorilor intensitatii asocierii între nivelul educational parcurs si etnie.

Pentru a verifica concluziile am utilizat si surse alternative de informatie. Astfel, potrivit caietelor statistice [1] referitoare la sistemul educational (bazate tot pe cercetari exhaustive), situatia existenta în sistemul educational la începutul anului scolar 2004-2005 era cea prezentata în tabelul 3.

Tabel 3. Populaţia şcolară preuniversitară la începutul anului şcolar 2004-2005, pe etnii

De remarcat ca pentru învatamântul superior nu am dispus de structura defalcata pe etnii la nivelul dorit. Aceasta a dus la imposibilitatea compararii complete cu informatia de la recensamânt. Se poate constata totusi ca informatia statistica nu difera semnificativ fata de cea de la recensamânt.

Si valorile indicatorilor/ coeficientilor cu ajutorul carora am studiat intensitatea asocierii pastreaza concluziile deja formulate. Asocierea exista (semnificativa statistic) dar intensitatea este redusa.

O alta variabila relativ la aspectele educationale este ultima scoala absolvita a populatiei de 10 ani si peste. În anexa 2 prezentam un tabel bidimensional al acestei variabile pe etnii cu informatii culese la recensamântul din 2002. Constatam ca 70% dintre rromi au cel mult studii primare (cu consecinte nefaste asupra ratei analfabetismului functional la aceasta etnie). În cealalta extrema se situeaza cetatenii evrei. Aproape jumatate dintre acestia au studii superioare, peste 90% având cel putin studii secundare.

Valorile înregistrate de indicatorii/ coeficientii calculati pentru a masura intensitatea asocieirii înregistreaza niveluri semnificative statistic.

Intensitatea legaturii este consistenta rezultând ca informatiile descriptive sunt relevante din punct de vedere al evidentierii accesului si dorintei de asigurare a unui nivel educational corespunzator.

În anexa 3 este prezentat detaliul statistic referitor la gruparea combinata a populatiei de 10 ani si peste în functie de religie si ultima scoala absolvita. Desi ar exista unele valori descriptive interesante (40% dintre persoanele de religie mozaica au studii superioare), în realitate variabila ultima scoala absolvita are o concordanta mai puternica cu nationalitatea.

Din punct de vedere al valorilor luate de indicatorii/ coeficientii calculati cu aceasta ocazie, concluzia este ca aceasta posibila concordanta este de o mica intensitate. Având în vedere ca etnia si religia sunt puternic legate, probabil ca asocierea între etnie si ultima scoala absolvita încearca sa se transmita si spre variabila religie.

Pentru a ne sustine afirmatiile, prezentam în anexa 4 un tabel de contingenta pe baza caruia am aplicat si între variabilele etnie si religie setul de indicatori/ coeficienti
de masurare a intensitatii asocierii (concordantei). Rezultatele au fost urmatoarele:

Valorile coeficientilor care masoara aceasta intensitate sunt la cote ridicate, fapt ce indica existenta unui nivel ridicat de semnificatie statistica.

Un aspect extrem de interesant ne este relevat de gruparea pe vârste si etnii a populatiei analfabete. Informatiile statistitice sunt prezentate în tabelul 4.

Trei sferturi dintre analfabeti au mai mult de 40 de ani iar aproape o treime peste 75 ani. Deoarece am considerat ca persoanele de 40 de ani si peste au sanse foarte mici de a depasi acest handicap am detaliat doar grupele de vârsta pâna în 40 ani. Probabil ca, în absenta unor programe guvernamentale specializate, eradicarea fenomenului pentru populatia mai vârstnica de 40 de ani se va realiza pe cale biologica, prin disparitia generatiilor respective. De altfel, marea majoritate a analfabetilor de peste 40 de ani se afla în segmente de vârsta înaintata (peste 70 ani).

Politicile, uneori coercitive, initiate si implementate în perioada regimului comunist se pare ca au dat roade mai bune decât situatia prezenta. Nivelul fenomenului pentru persoanele între 35 si 40 de ani înregistreaza cifre cu aproape 50% mai mici decât cele din prezent. Aceasta fara sa mai tinem cont de diferentele de flux demografic în defavoarea generatiilor tinere. O mentinere a starii de fapt existena în prezent nu va duce la diminuari semnificative ale fenomenului pe termen lung. Sunt necesare politici speciale de alfabetizare a generatiilor dispuse înca la învatare si unde rata analfabetismului se mentine la cote îngrijoratoare.

Tabel 4. Populaţia analfabetă pe vârste şi etnie la recensământul din 2002

Sursa de date: INS, 2004 [2]

În ceea ce priveste valorile testelor/ indicatorilor statistici, a rezultat:

Se evidentiaza o asociere de intensitate ridicata, semnificativa din punct de vedere statistic. Remarcam rate foarte mari ale analfabetismului pentru anumite etnii (în jur de 20% pentru etnia rroma sau peste 10% în cazul turcilor).

Ca exista diferentieri în ceea ce priveste nivelul educational al grupurilor etnice si/ sau confesionale este un aspect de netagaduit. De altfel din punct de vedere al educatiei nu conteaza doar o diploma de un nivel cât mai înalt. De exemplu, faptul ca nici o femeie de religie mozaica din grupa de vârsta 15-19 ani [2] nu a nascut copii spre deosebire de femeile din aceeasi grupa de vârsta apartinând oricarei alte denominatiuni religioase, releva o alta fateta a diferentierilor educationale ale diverselor grupuri religioase.

Ar fi fost interesanta introducerea în calcul si a asa numitului alfabetism functional. Criteriile care departajeaza populatia, din acest punct de vedere, ar fi pe lânga clasicele abilitati de scris, citit, socotit caracteristici care sa poata asigura o buna functionare a individului în societatea complexa a zilelor noastre [8]. Aceste abilitati suplimentare ar putea sa se refere la: - cunoasterea unei limbi straine de circulatie internationala; - permis de conducere; - abilitati în utilizarea mijloacelor financiare moderne (carduri bancare). Din pacate nu exista informatii statistice oficiale pe baza carora sa putem analiza nivelul de alfabetizare functionala a populatiei.

Din punct de vedere al asocierii celor doua variabile, constatam ea este semnificativa,din punct de vedere statistic si ca intensitatea acesteia substantiala.

Pentru a putea trage concluzii relevante din punct de vedere al influentei apartenentei unei grupari etnice asupra analfabetismului am eliminate variabila vârsta refacând analiza doar pentru populatia grupata pe nationalitati. Informatia descriptiva este prezentata în figura 1.

Pe baza informatiilor statistice oficiale prezentate pe parcursul lucrarii putem desprinde ca o concluzie generala faptul ca educatia si accesul la educatie difera semnificativ în functie de apartenenta etnica a persoanelor. Coroborat cu faptul ca între religie si nationalitate exista o legatura (asociere) puternica, diferentierile observate în cazul grupurilor etnice se transmit, mai departe, spre grupurile religioase. Aceasta legatura la mâna a doua este însa de o mai slaba intensitate (chiar daca ea ramâne semnificativa din punct de vedere statistic).

Implicatiile pe termen lung a prezentei sau adâncirii decalajelor educationale între diverse grupuri etnice sau religioase pot fi în unele cazuri greu previzibile daca nu chiar imprevizibile un exemplu în acest sens ar putea fi recentele violente aparute în suburbiile Parisului, din Germania sau cele din Cecenia, Turcia Kurdistan, Irlanda etc. [5].

1. * * *, Caiete statistice de început de an scolar 2004-2005, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2005

2. * * *, Recensamântul populatiei si al locuintelor 18 martie 2002 vol. IV, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2004

3. Rotariu, T coord., Badescu, G., Culic, I., Mezei, E., Muresan, C., Metode statistice aplicate în stiintele sociale, Ed. Polirom, Iasi, 2000

4. http://64.233.183.104/search?q=cache:2n80NJ03VcJ:www.socialistworker.co.uk /article.php%3Farticle_id%3D4850+people%27s+opium&hl=ro accesat la 6 noiembrie 2005

5. http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/4412316.stm - accesat la 6 noiembrie 2005

6. http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0a32 (Constitutia României) accesat la 6 noiembrie 2005

7. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame (Legea Învatamântului) - accesat la 6 noiembrie 2005

8. http://www.sil.org/lingualinks/literacy/referencematerials /glossaryofliteracyterms/WhatIsFunctionalLiteracy.htm - accesat la 6 noiembrie 2005

² Formularea îi apartine lui Karl Marx "the sigh of the oppressed, the heart in the heartless world, the opium of the people"

³ Este vorba despre testul Hi (Chi) patrat, coeficientul de asociere

, coeficientul C al lui Pearson, coeficientul V al lui Cramer si coeficientul T al lui Ciuprov (Tchuprov). Prezentam, în continuare, o scurta trecere în revista asupra modului de calcul, a ipotezelor ce se formuleaza si a interpretarii rezultatelor obtinute.

H₀: cele doua variabile sunt independente (distributia empirica nu difera de cea independenta)

H₁: exista o diferenta, semnificativa statistic, între distributia teoretica (ce presupune independenta) si cea empirica

Pentru a putea alege, cu un prag de semnificatie

, una dintre cele doua ipoteze se apeleaza la statistica:

În cazul în care

unde

este valoarea tabelara corespunzatoare nivelului de semnificatie , si numarului gradelor de libertate (r-1)(p-1) se alege ipoteza H₁. Unde r si p sunt numarul de linii si, respectiv, coloane ale tabelului de contingenta.

Altfel, ipoteza nula este confirmata si asistam la independenta celor doua variabile.

Inconvenientul care apare (referitor la faptul ca, teoretic, acest coeficient poate lua si valori supraunitare) a dus la mai multe variante de îmbunatatire a formulei de calcul.

Una dintre variantele propuse îi apartine lui Karl Pearson. Formula propusa este:

Problema este ca în acest caz nu se mai atinge valoarea 1. S-a trecut, deci, în extrema cealalta. Valoarea maxima a acestui coeficient creste, pe masura cresc r si p. Pe de alta parte, la niste valori ale lui r si p prea mari se pierde o parte din capacitatea intuitiva de analiza a problemei. Se recomanda folosirea acestui coeficient în cazul în
care numarul de casute ale tabelului de contingenta este mai mare de 80-100.

Cramer a gasit o varianta de îmbunatatire a modalitatii de calcul astfel încât sa poate sa fie atinsa valoarea 1. Pentru aceasta la numitor apare produsul dintre n si minimul dintre r si p. Formula de calcul este:

⁴ Indicatorii/ coeficientii marcati cu semnul „*" indica un nivel de semnificatie mai bun de 0,01 (probabilitate mai mare de 99%)

⁵ Aceasta în ciuda sincronizarii eliberarii de catre guvernul maghiar a certificatelor de maghiar cu perioada în care a avut loc recensamântul.

Limba maternă Etnie	Română	Maghiară	Romani	Ucraineană	Germană	Rusă	Turcă	Tătară	Sârbă	Slovacă	Altele	Total
Români	19379562	13352	1000	1111	1655	477	111	27	319	222	1761	19399597
Maghiari	32070	1397906	1046	88	497	34	9	0	21	47	89	1431807
Rromi	275466	23950	235346	5	160	10	103	12	17	1	70	535140
Ucraineni	4540	149	2	56116	24	226	7	8	10	0	16	61098
Germani	11094	6413	86	17	42014	6	20	2	30	12	70	59764
Ruşi	7382	25	4	12	2	28334	0	0	4	0	28	35791
Turci	4307	12	27	2	17	0	27668	25	11	0	29	32098
Tătari	2600	4	12	16	3	1	110	21171	0	6	12	23935
Sârbi	2427	72	28	13	51	0	10	3	19948	4	5	22561
Slovaci	1214	195	1	1	45	1	0	13	5	15706	45	17226
Altele	15855	1892	18	26	420	157	77	11	46	29	43426	61957
Total	19736517	1443970	237570	57407	44888	29246	28115	21272	20411	16027	45551	21680974

Sursa de date: INS, 2004 [2]

JSRI • No.12 /Winter 2005 p . 74

Anexa 2

Populaţia de 10 ani şi peste în funcţie de de nivelul ultimei instituţii de învăţământ absolvite şi etnie, la recensământul din 2002

Nivel educaţional Etnie	Superior lungă durată	Superior scurtă durată	Postliceal	Liceal	Profesional şi de ucenici (SAM)	Gimnazial	Primar	Fară şcoală	Nedeclarat	Total populaţie peste 10 ani
Români	1209502	70615	531520	3812277	2686823	4772179	3467246	374938	10253	17435353
Maghiari	58257	5919	37834	231552	230909	413182	230123	47260	663	1305699
Rromi (ţigani	621	63	426	9269	15216	94739	146291	140220	1977	408842
Ucraineni	1217	112	731	5344	6435	22063	12141	5051	42	55136
Germani	5603	340	2140	12405	8093	17312	8723	1501	72	56189
Ruşi –Lipoveni	1425	75	513	5040	4565	10899	7707	2763	58	33065
Turci	1055	53	268	3567	1591	5981	6309	7930	83	26837
Tătari	1556	124	628	5644	2827	5975	4368	1027	7	22156
Sârbi	1723	111	564	4672	2783	6562	3382	527	18	21147
Slovaci	480	44	260	2279	1976	5775	4032	769	2	15619
Bulgari	664	33	264	1639	945	2109	1617	268	8	7547
Croaţi	126	21	54	533	799	2669	1783	207	4	6195
Greci	1208	45	242	2573	489	922	690	132	9	6206
Evrei	2352	77	224	1663	254	639	375	57	7	5648
Cehi	127	12	68	487	395	1434	960	115	31	3629
Polonezi	267	12	79	522	406	1121	680	56	2	3145
Italieni	729	48	160	1152	218	472	218	33	37	3067
Chinezi	300	5	9	864	20	713	169	41	17	2138
Armeni	563	13	77	559	71	239	145	23	1	1691
Ceangăi	22	2	17	119	206	419	239	103	0	1127
Alta etnie	5091	202	278	5096	410	2063	1147	375	102	14764
Nedeclarată	275	16	20	442	91	264	151	219	106	1586
Total	1293163	77740	576084	4107698	2965522	5367731	3898496	583615	13499	19431138

Sursa de date: INS, 2004 [2]

Anexa 4

Distribuţia populaţiei la recensământul din 2002 în funcţie de etnie şi religie

Etnie Religie	Români	Maghiari	Rromi (ţigani)	Ucraineni	Germani	Ruşi-lipoveni	Turci şi tătari	Sârbi	Altă etnie	TOTAL
Ortodoxă	18251823	28287	438162	48262	5246	9655	825	20476	15239	18817975
Romano Catolică	345557	587033	20310	267	36040	63	52	284	36823	1026429
Reformată	17446	665343	16385	132	1291	14	5	12	449	701077
Penticostală	276481	5697	34449	6167	496	43	11	162	956	324462
Greco Catolică	160896	19645	6148	1721	1542	22	8	38	1536	191556
Baptistă	107405	12963	4749	252	357	44	4	238	627	126639
Adventistă de Ziua a Şaptea	78225	9055	4622	1287	277	53	9	26	116	93670
Musulmană	3310	56	805	33	26	9	54759	37	8222	67257
Unitariană	1153	64984	682	4	65	1	21	3	11	66944
Creştină după Evanghelie	39903	1810	2029	198	292	4	6	6	228	44476
Creştină de rit vechi	9775	129	628	723	12	25675	0	1056	149	38147
Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană	2218	15205	131	7	6358	6	5	29	3153	27112
Altă religie	105405	21600	6040	2045	7762	202	328	194	11654	155230
Total	19399597	1431807	535140	61098	59764	35791	56033	22561	79183	21680974

Sursa de date: INS, 2004 [2]