Roxana Havrici

Key words:
religious fundamentalism,
social change, women's rights,
freedom, human rights,
religious discourse,
Gerrie ter Haar, James Busuttil

Faculty of Sociology and
Social Work, Babes-Bolyai
University, Cluj, Romania,
E-mail: roxanahavrici@yahoo.com

Gerrie ter Haar si James J. Busuttil (eds.),
The Freedom to Do God's Will. Religious Fundamentalism and Social Change
Routledge, London and New York, 2003
previous

La nivel global, ultimii 25 de ani au stat sub semnul unor transformari sociale profunde, a caror dinamica a generat aparitia unuia dintre cele mai incisive fenomene sociale fundamentalismul religios. În dinamica sociala a secolului trecut, fundamentalismul religios se distinge prin marea diversitate de forme, modele si practici pe care le adopta, care au la baza aceleasi principii, dar care variaza în functie de contextul religios si cultural în care se dezvolta. Este frapant impactul acestui fenomen în tarile în care gruparile fundamentaliste au foarte multi adepti sau în care acestia sunt un factor de decizie în stat. Astfel, prin influenta exercitata în politica, economie si asupra sistemului legislativ, fundamentalistii au încercat - uneori cu succes - sa îsi impuna propriile conceptii în spatiul socio-cultural de provenienta, transformand în norme sociale, principiile unui grup social delimitat numeric.

Majoritatea covarsitoare a demersurilor de cercetare a fundamentalismului religios se axeaza pe implicatiile politice si economice ale acestui fenomen, dintr-o perspectiva macrosociala.

The Freedom to Do God's Will. Religious Fundamentalism and Social Change, editat de Gerrie ter Haar si James J. Busuttil, se încadreaza într-un alt registru, oferind o perspectiva diferita asupra fundamentalismului religios, în termeni de cauza si efect al schimbarii sociale. Într-un discurs moderat si matur, care militeaza în favoarea diversitatii religioase si culturale si devine mai convingator prin background-ul autorilor celor zece studii de caz prezentate în volum, analiza fenomenului este îndreptata catre susceptibilitatea ca o traditie religioasa sa devina vulnerabila în contextul fundamentalizarii, catre problematica drepturilor omului în general si în special catre rolul femeii în comunitatile fundamentaliste.

În contextul în care, dintre fenomenele sociale cele mai puternice ale secolului XX, fundamentalismul religios pare sa fi beneficiat de cea mai proeminenta campanie de PR, ajungang ca utilizarea termenului sa devina un fapt social, autorii articolelor din "Religious Fundamentalism and Social Change" îndeamna la o maturizare a discursului despre fundamentalismul religios. Studiile de caz prezentate în volum au o dubla valoare interna: pe de o parte, acestea avanseaza ideea imposibilitatii de a circumscrie fundamentalismul unui context social sau cultural concret sau de a specifica anumite trasaturi care sa faca facila identificarea manifestarilor de aceasta factura, iar de cealalta parte, acestea propun o analiza mai profunda, simbolica a termenului, mai degraba decat a fenomenului în sine.

Ideea de baza propusa de autorii volumului este faptul ca fenomenul are o dinamica specifica, pe care acestia o ilustreaza prin fragmente de realitati sociale,



JSRI • No.10 /Spring 2005 p. 244

dar si o dinamica nespecifica, determinata de dinamica perceptiei acestui fenomen. Astfel, cele zece articole sunt rezultatul cercetarilor derulate în context multicultural si particularizeaza anumite aspecte ale fenomenului inserat în societatile islamice, crestine, iudaice, budiste, hinduse, axandu-se pe „trasaturile de familie" (Scott Appleby) ale acestuia (întoarcerea la valorile traditionale, nevoia de consolidare a identitatii religioase, discursul si practicile discriminatorii la adresa femeii, militantismul), dar mai ales pe aspectele considerate atipice fenomenului. Disocierea între fundamentalism si islam, pe de o parte, si manifestarile violente, de cealalta, strategiile si tehnicile persuasive utilizate de femeile din comunitatile fundamentaliste care conduc la acceptarea lor în viata publica fac parte din ultima categorie si acestora li se acorda un spatiu larg în volum.

Nu în ultimul rand, fundamentalismul religios cunoaste o dinamica aparte prin prisma reprezentarilor asupra acestuia. Suprautilizarea acestui concept în discursul public, stiintific sau ideologic a determinat resemnificarea sa simbolica, astfel ca, dincolo de o realitate concreta a manifestarilor de tip fundamentalist, fenomenul a ajuns sa fie reconstruit social, devenind tot mai difuz, mai încarcat de semnificatii simbolice, un construct social generat la nivelul reprezentarilor colective. În acest sens, autorii celor zece articole din "Religious Fundamentalism and Social Change" îndeamna la o maturizare a discursului asupra fundamentalismului religios, pornind de la premisa ca registrul valoric, ceea ce cred si ceea ce îsi reprezinta oamenii în legatura cu ideea fundamentalismului religios, este într-o anumita masura, mai important decat ceea ce e vizibil si cuantificabil cu usurinta în viata sociala, discursul asupra fundamentalismului avand adesea un impact la fel de puternic ca si manifestarile fundamentaliste. În acelasi registru al maturitatii discursive se încadreaza si îndemnul autorilor de a aborda miscarile fundamentaliste nu exclusiv ca fenomene tipic religioase, ci în primul rand ca miscari sociale inspirate de ideologia religioasa, dar cauzate si rezultante ale schimbarii sociale.

Propunand o abordare moderata si ilustrand prin cazuri atipice problematica fundamentalismului religios, autorii articolelor din "Religious Fundamentalism and Social Change" îsi propun sa dizolve stereotipiile care s-au construit în jurul conceptului de fundamentalism religios, aratand ca în anumite cazuri, acesta reprezinta mai mult decat acte de violenta, de etalare si impunere a puterii, respectiv de asumare a acestui demers; mai rezervat, mai circumspect, discursul autorilor din volumul mentionat arata ca uneori ceea ce ar putea fi etichetat drept fundamentalism religios este expresia libertatii de a-ti refuza libertatea.


JSRI • No.10 /Spring 2005 p. 245
previous